În urmă cu ceva timp, dimineața la o tură de Gemba un operator m-a oprit și m-a întrebat pe un aer arogant dacă știu să lucrez ce lucrează el. Sugera că eu "white collar" nu știu să fac ce face el "blue collar" iar ce face el este mai important.
Mi-am adus aminte de zilele când eram operator, mă uitam la el și mă vedeam pe mine. Am început să mă gândesc ce răspuns aș fi vrut să primesc dacă eram în locul lui.
I-am spus pe loc că îl invit la mine în birou să bem o cafea și dacă știe să facă ce fac eu atunci sunt dispus să învăț ce face el. S-a înmuiat, mi-a răspuns că nu e cazul, nu e nevoie. I-am explicat cu blândețe că îi respect munca, că suntem complementari unul altuia și fiecare om din echipă s-a angajat acolo pe locul lui, nu al altuia.
Liderii sunt obligați să accepte praful pe pantofi din shopfloor astfel încât să creeze sau să mențină vie puntea de piatră între "conducere" și "execuție".
Și....să nu uităm, înainte de orice funcție suntem oameni. Diseară s-ar putea să ne întâlnim la supermarket și nu vrem să schimbăm raionul când dăm ochii unul cu celalalt.
